Este situata la 9 km sud de municipiul Suceava, in dreptul satului Cumparatura (comuna Bosanci), la 1 km de soseaua europeana (E85) care duce spre Falticeni, ocupand un fanat pe dealul Strambu. Denumirea de Ponoare dateaza din 1911, cand, dupa o perioada de ploi abundente, aproape 2 ha de teren din actuala rezervatie au alunecat de pe un versant vestic cu panta mare, producand noi terase. In forma actuala, rezervatia a fost propusa pentru protectia plantelor din 1921 de catre prof. Mihail Gusuleac, fiin unul din primele monumente ale naturii din tara noastra. Altitudinea rezervatiei este cuprinsa intre 324 m si 405 m iar expozitia variaza intre cea nordica, nord-estica si sud -vestica, predominand cea vestica. Solul este specific padurilor ceea ce confirma existenta an trecutul indepartat a padurilor de stejar, a caror urme se gasesc si astazi. Zona rezervatiei este caracterizata printr-o clima temperata, cu temperatura medie anuala de 8 grade Celsius si media precipitatiilor anuale de 600 mm. Iernile sunt aspre, temperatura coborand uneori sub -30 grade Celsius (ianuarie 1975), verile relativ calduroase, media lunii iulie fiind de 20 grade Celsius. In ceea ce priveste vegetatia lemnoasa care a existat candva pe acest amplasament, cercetarile intreprinse pe baza profilului de sol (la cca. 330-340 cm) au aratat prezenta unei vegetatii formata din molid si pin, alternand cu ulm, gorun , tei si carpen.

Se afla pe teritoriul comunei Moara, la 4 km spre vest de bifurcatia soselei Suceava - Falticeni din comuna Scheia, sat Sf.Ilie. Fanetele seculare de la Frumoasa au fost studiate detaliat in 1921 de catre Mihai Gusuleac si considerate de acesta ca fiind o "interesanta costisa pontica cu resturi de flora termofila ". Este formata din doua planuri distincte orientate spre vest : in partea superioara, la o altitudine medie de 395m este o panta cu inclinatie mare (cca.50 grade), iar in partea inferioara apare o fasie de fanat aproape plana, cu mici zone uneori inmlastinate. In partea superioara, cu panta mare, solul este uscat, nisipos cu un continut marit de carbonati, iar in partea plata se gaseste un cernoziom lipsit de carbonati. Din punct de vedere al florei, Aurel Procopianu Procopovici descrie in anul 1892 un numar de 26 de specii de angiosperme (plante cu seminte inchise in fruct). Ulterior, alti cercetatori descriu flora acestei rezervatii, printre care D.Mititelu si V.Cojocaru care citeaza 483 de plante vasculare, numeroase ciuperci si muschi.