Arta prelucrarii lemnului si a constructiilor din lemn a jucat un rol important din cele mai vechi timpuri; s-au folosit tehnici si forme arhaice, cum ar fi constructia din barne sau mobilierul decorat cu fierul inrosit cu motive geometrice, obiecte din lemn imbinat fara cuie.
In prelucrarea lemnului s-au specializat dulgherii care ridicau casele si celelalte constructii ale gospodariei taranesti, tamplarii specializati in confectionarea usilor, a ferestrelor si a mobilierului, rotarii specializati in confectionarea usilor, a ferestrelor si a mobilierului, rotarii specializati in faurirea carelor, dogarii care confectionau din doage, cofe, poloboace, fedelese, ciubere.
Ultima actualizare (Sâmbătă, 23 Mai 2009 15:24)
Incondeiatul sau inchistritul oualelor de Pasti este un mestesug de mare rafinament care necesita talent, pricepere si sensibilitate, prin care se realizeaza unicate prin decorul lor. Tehnica de inchistrire se realizeaza prin "crutarea fondului" prin desenarea cu chisita, cu ceara de albine incalzita.
Paleta cromatica a oualelor incondeiate face diferentierea intre principalele centre in care se practica acest mestesug artistic (rosu-Brodina, portocaliu-Moldovita, verde, albastru-Ulma, negru-Ciocanesti etc.)
In ornamentica domina motivele geometrice, astrale si amai putin cele fitomorfe sau zoomorfe stilizate. Aceste motive au denumiri semnificative: coarnele berbecului, fierul plugului, carligul ciobanului, furca de tors , steaua, soarele, calea ratacita, patruzeci de clinisoare, coada racului, coada randunicii, creasta cocosului, cercelul doamnei, crucea pastelui, grebla, steaua ciobanului etc.
Ultima actualizare (Sâmbătă, 23 Mai 2009 15:24)
|
Olaritul, stravechi mestesug, practicat pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, a carui vechime este argumentata de descoperirile arheologice din zona, acum este continuat de renumitii mesteri olari de la Radauti (Florin si Marcel Colibaba) si de mesterii olari de la Marginea, care sunt renumiti prin ceramica neagra si cea rosie utilitara (familiile Magopat si Pascaniuc).
Barbatii scot lutul din locuri speciale, il aduc in gospodarie si il framanta cu mainile, picioarele, sau cu un ciocan mare de lemn, amestecandu-l cu apa. Pasta astfel obtinuta se curata de impuritati, taindu-se in felii subtiri si se lucreaza apoi la roata.
Vasele de Radauti se disting prin fondul alb cu desene cu maro, verde, galben sau fondul rosu sau verde cu desene geometrice sau florale stilizate, cu alb, verde, maro, caramiziu.
Centrul de ceramica neagra de la Marginea este renumit in intreaga tara; din mainile olarilor, lutul prinde viata in forme stravechi cu denumiri specifice: ulcioare, strachini, oale de sarmale, oale cu manusa, cani de mosi dar si forme mai noi: vaze de diferite marimi, platouri, aplice.etc. Decorul acestora este realizat prin impresiune pe vasul ud si prin lustruire cu cremene pe vasul uscat, decorul fiind subordonat formei vasului.
Ultima actualizare (Sâmbătă, 23 Mai 2009 15:24)
Torsul fibelor textile si tesutul acestora au constituit ocupatii principale ale femeilor bucovinence. Razboiul de tesut sau staticele era nelipsit in orice casa. Tesutul, ca mestesug casnic, a fost practicat pentru necesitatile familiei, dar si pentru comert.
Cele mai numeroase sunt tesaturile decorative care impodobesc interiorul locuintei. Se tes scoarte, laicere, paretare din lina colorata, cu motive geometrice sau florale, stergare pentru decorul interioarelor sau pentru ceremonialul nuntii sau al inmormantarii.
Materia de baza, inul, canepa si lana care se torceau in fire, se spalau, se torceau si se teseau devenind panza pentru camasi, fete de masa, stergare, scoarte si laicere. Culorile fibrelor vegetale si animale se obtineau din plante (coji de ceapa, coji de nuca, flori ed tei, coaja de arin etc.).
Ultima actualizare (Sâmbătă, 23 Mai 2009 15:25)
|
