www.turisminbucovina.ro este DE VANZARE - Intrebari si oferte la adresa: office@web-master.ro

Gheorghe Flutur a apreciat faptul că în mai multe locuri de pe traseul Pojorâta – Rarău au fost amenajate puncte de popas şi de belvedere. „Este cel mai pitoresc drum din judeţul Suceava şi vreau să le mulţumesc constructorilor pentru modul în care au lucrat. Practic acum punem în valoarea Masivul Rarău” a declarat Gheorghe Flutur, care a mai adăugat că „din punctul meu de vedere, autorităţile locale din Pojorâta şi Câmpulung Moldovenesc sunt cele mai avantajate şi fericite pentru că pot să-şi pună în valoare frumuseţile platoului masivului Rarău. Dacă ne uităm în jur putem să vedem de aici Giumalăul, Ceahlăul, munţii Suhardului, munţii Rodnei, şi imediat se vede Valea Moldovei, municipiul Câmpulung Moldovenesc, până spre Suceava. Şi cred că putem să ne gândim la un proiect intitulat , aşa cum există Poiana Braşovului, având în vedere că am deschis această zonă cu un potenţial turistic uriaş”.
Gheorghe Flutur a precizat că proiectul de modernizare a acestui drum a avut o valoare totală de 32,17 milioane de lei, din care contribuţia Uniunii Europene a fost de 22,68 milioane de lei, fonduri asigurate prin Programul Operaţional Regional. El a arătat că lucrările au fost realizate de firmele SC CF Iaşi – Grup Colas şi de SC Calcarul Pojorâta, investiţia însemnând, printre altele, construcţia a patru poduri, 39 de podeţe, a peste 2,1 kilometri de ziduri de sprijin. În timpul lucrărilor a fost dislocată o cantitate de 450.000 de metri cubi de pământ.
Preşedintele CJ Suceava a mai adăugat că administraţia judeţeană intenţionează să găsească sursele de finanţare pentru modernizarea drumului de zece kilometri dinspre masivul Rarău spre Valea Bistriţei, în localitatea Chiril. „Vrem ca acest circuit să devină unul deschis pentru turişti. De asemenea, la ora la care vorbim am pus deja majoritatea stâlpilor pentru pârtia de schi din Câmpulung Moldovenesc spre Rarău. Şi sper ca la sfârşitul anului viitor să ne prindă iarna cu pârtia de schi finalizată, pentru a pune în valoare şi potenţialul schiabil al masivului Rarău”, a spus Flutur.

La rândul său, primarul din Pojorâta, Ioan Bogdan Codreanu, a precizat că modernizarea acestui drum reprezintă o investiţie extrem de importantă pentru această comună. El a spus că în momentul de faţă drumul până pe Rarău poate fi parcurs în 20 de minute, în condiţiile în care, înainte de modernizarea traseului, timpul de parcurs era de aproximativ două ore şi jumătate. Codreanu a mai declarat că după modernizarea drumului s-a constatat şi o creştere a numărului de maşini care parcurg acest traseu, în weekenduri fiind de aproximativ 250.
Primarul din Pojorâtaa precizat că „Firmele SCCF Iaşi şi Calcarul Pojorâta au realizat în doi ani, conform proiectului, o adevărată bijuterie rutieră, care se adaugă frumuseţii naturale ce domină legendara aşezare Pojorâta. Suntem beneficiarii unui drum turistic deosebit, pe care nu-l aveam fără implicarea directă a domnului Gheorghe Flutur. Şi vreau să-i mulţumesc atât în numele primăriei şi al Consiliului Local, cât şi al locuitorilor comunei Pojorâta pentru că a fost permanent alături de noi în realizarea acestui proiect. Acest drum va pune în valoare potenţialul frumuseţilor naturale pe care le avem, cât şi hărnicia gospodarilor”.

Nu în ultimul rând, Gheorghe Flutur a declarat că de la începutul mandatului său de preşedinte al CJ Suceava au fost modernizate 71 de tronsoane de drumuri judeţene, cu lungime totală de 357 de kilometri. „Din circa 1.140 de kilometri de drumuri judeţene cât avem în Suceava, vedeţi că aproape 30% le-am modernizat în aceşti ani de mandat de când sunt preşedinte”, a spus Flutur. El a adăugat că jumătate din investiţii au fost realizate din fonduri europene, respectiv şapte proiecte prin Programul Operaţional Regional, proiecte finanţate prin PHARE, precum şi din fondul de solidaritate al Uniunii Europene. „La acestea se adaugă mai multe proiecte din fonduri guvernamentale. Şi vreau să vă spun că efortul CJ Suceava de modernizare a infrastructurii de drumuri judeţene a fost uriaş. Numai în acest an am avut aproape 100 de kilometri de drumuri modernizate din bugetul propriu şi din bani de la bugetul naţional, pentru ca drumurile să arate în mod corespunzător. Încă este mult de investit, dar ne-am concentrat pe modernizarea drumurilor din judeţul Suceava şi cred că acesta este lucrul cel mai important”, a încheiat Flutur.

Sursa: monitorulSV

„Deja i-am obişnuit pe turiştii români şi străini cu evenimente organizate în judeţul Suceava în perioada sărbătorilor de iarnă, iar acum am lansat proiectul <Crăciun în Bucovina>. De data aceasta nu mai putem să-l facem pe bani europeni, motiv pentru care încercăm să mutăm evenimentele către asociaţiile de turism şi către primării”, a declarat preşedintele CJ Suceava.

El a spus că până în momentul de faţă în acest proiect s-au înscris Primăriile Suceava, Gura Humorului, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni şi Rădăuţi. Gheorghe Flutur a explicat că în toate aceste oraşe şi municipii vor fi organizate manifestări în care turiştii vor putea să vadă obiceiurile de iarnă din judeţul Suceava. El a adăugat că administraţia judeţeană va asigura transportul formaţiilor de obiceiuri de iarnă către locaţiile în care vor fi organizate evenimente în cadrul proiectului „Crăciun în Bucovina”.

„Parteneriatul cu administraţia judeţeană va însemna că noi vom identifica formaţii, cum ar fi <Capra> de la Mălini sau <Urşii> de la Boroaia, şi le vom transporta în zonele în care vor fi organizate evenimente”, a precizat Gheorghe Flutur, care a adăugat că „dorim să încurajăm asociaţiile de turism să scoată ceva fonduri, pentru că i-am ajutat în aceşti ani şi cred că este momentul să facă şi ei un mic efort atunci când se organizează astfel de evenimente.

Este o perioadă grea, de austeritate, dar evenimente trebuie organizate, turiştii trebuie atraşi şi atunci cred că aşa cum cei de la Asociaţia <Produs în Bucovina> au început să scoată bani pentru a plăti deplasările artiştilor la târgurile pe care le organizează în ţară, aşa pot şi asociaţiile de turism să contribuie cu fonduri”.

Proiectul va fi promovat la nivel naţional

Flutur a arătat că, potrivit programului stabilit până în momentul de faţă, spectacolele de obiceiuri de iarnă vor fi organizate în data de 27 decembrie în Suceava, pe 29 decembrie la Vatra Dornei şi pe 30 decembrie la Gura Humorului şi Rădăuţi.

Preşedintele CJ Suceava a spus că începând cu data de 1 decembrie 2011 va începe o campanie de promovare la nivel naţional a proiectului „Crăciun în Bucovina”.

Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava este primul aeroport din ţară care va fi modernizat din fonduri europene. După finalizarea lucrărilor, Suceava va avea cel mai modern aeroport din zona Moldovei. Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, şi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, au semnat vineri contractul de modernizare a aeroportului, proiectul fiind finanţat prin Programul Operaţional Sectorial – Transporturi.

Înainte de semnarea contractului, preşedintele CJ Suceava a declarat că modernizarea aeroportului reprezintă un moment extrem de important pentru judeţul Suceava. Gheorghe Flutur a arătat că semnarea contractului de modernizare a Aeroportului „Ştefan cel Mare” înseamnă deschiderea porţii principale de intrare în judeţul Suceava a investitorilor şi turiştilor.

Proiectul de modernizare a aeroportului presupune extinderea pistei de la 1.800 la 2.400 de metri, construcţia unei piste flexibile care să permită şi decolarea avioanelor cargo, modernizarea sistemului de balizaj şi construirea unui nou turn de control. De asemenea, vor fi modernizate instalaţiile de navigare pentru a permite dirijarea avioanelor şi în condiţii de ceaţă.

Gheorghe Flutur a mai spus că până anul viitor, în luna martie, trebuie finalizat proiectul tehnic, iar lucrările ar urma să înceapă în luna septembrie 2012.

Lucrările ar urma să fie finalizate într-un termen de un an şi jumătate de la începerea lor.

Sursa: monitorulsv.ro

La Salina Cacica se va deschide (27.08.2011), primul muzeu subteran de istorie şi arheologie „Muzeul Sării din Bucovina”, cu ocazia împlinirii a 220 de ani de la începerea exploatării industriale a sării la Cacica. Zăcământul de sare de la Cacica a fost descoperit în anul 1790, iar exploatarea sării a început în anul 1791, salina fiind unică prin faptul că galeriile sale au fost săpate manual, fără utilaje.

Conducerea Salinei Cacica a avut iniţiativa reluării unei foarte vechi tradiţii, care s-a pierdut după anii celui de-al Doilea Război Mondial, şi anume seria manifestărilor cultural-artistice care se desfăşurau periodic în adâncurile minei sale, între acestea, deosebit de iubit de cetăţenii comunei fiind balul anual de Sf. Maria (15 august).

Lansări de carte, concert de muzică clasică

Sâmbătă, începând cu ora 14:00, în Salina Cacica vor avea loc o serie de manifestări culturale grupate sub genericul „Serile cristalului de Bucovina”, la primul orizont al minei de sare, la o adâncime de 40 de metri.

După cum ne-a spus arheologul expert dr. Mugur Andronic,care s-a ocupat de concepţia şi realizarea muzeografică a „Muzeul Sării din Bucovina”, spaţiul expoziţional prezintă istoria folosirii sării de către om din preistorie până la zi, în întreg spaţiul bucovinean, inclusiv regiunea Cernăuţi. Vor fi prezentate câteva cărţi cu referire la sarea de la Cacica, „Cristale de Bucovina” – autor doctor Ioan Ieţcu, respectiv „Un sat din Bucovina numit…Cacica” – autor doctor în ştiinţe istorice Mugur Andronic, carte tipărită printr-un proiect cu finanţare europeană. Tot sâmbătă este programat în Salina Cacica şi concertul de muzică clasică a cvartetului sucevean „Lira”.

În noul muzeu va fi prezentată şi expoziţia subterană de grafică şi fotografie umoristică intitulată „C’est la vie…Le sel, c’est la vie…”, autori Mihai Pânzaru-PIM şi Mugur Andronic-Mando.

„Astfel de manifestări se preconizează a fi periodice, inclusiv prin colaborarea salinei cu Societatea Culturală <Ştefan cel Mare> din Suceava, sub a cărei egidă s-a realizat muzeul subteran amintit”, a completat Mugur Andronic.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat, în cursul zilei de ieri, că de la începutul programului turistic „Pelerin în Bucovina”, pe 15 iulie a.c. şi până la finalul acestuia, pe 15 august a.c., în judeţul Suceava au fost cazaţi aproximativ 75.000 de turişti.

Flutur a spus că din acest punct de vedere programul „Pelerin în Bucovina” a fost un succes. El a precizat că numai în perioada 15 iulie – 15 august 2011, în judeţul Suceava au fost cazaţi aproximativ o treime din numărul turiştilor înregistraţi în decursul anului 2010. Gheorghe Flutur a spus că în cursul anului 2010 au fost înregistraţi aproximativ 210.000 de turişti.

„Programul <Pelerin în Bucovina> a avut menirea de a încuraja venirea turiştilor în judeţul Suceava, dar şi încurajarea acestui tip de turism, pelerinajul. Şi vreau să precizez că pe parcursul unei luni, peste 100.000 de oameni au fost implicaţi şi au participat activ la diferite activităţi din cadrul acestui proiect. De la startul dat la Viena, pe 15 iulie, apoi la evenimentele care au avut loc în această perioadă la Casa Pelerinului din Gura Humorului sau la alte acţiuni cum ar fi <Întâlniri Bucovinene> sau Festivalul Medieval din Cetatea de Scaun a Sucevei”, a declarat Flutur.

El a spus că numărul cel mai mare de turişti a fost înregistrat în perioada 13 – 15 august, atunci când pensiunile şi hotelurile din judeţ au fost aproape pline. Preşedintele CJ Suceava a spus că în perioada 15 iulie – 15 august 2011 s-a înregistrat şi o creştere a duratei petrecute de un turist în judeţul Suceava, care a ajuns la 4,5 zile. De asemenea, Gheorghe Flutur a mai spus că la slujbele religioase care au avut loc de Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului la bisericile şi mănăstirile din judeţ au fost prezenţi aproximativ 100.000 de pelerini.

Flutur spune că aducerea trenului de epocă la Suceava a fost o iniţiativă reuşită

Pe de altă parte, Gheorghe Flutur a spus că aducerea trenului de epocă „Moldoviţa” în judeţul Suceava s-a dovedit a fi o iniţiativă reuşită. Flutur a spus că peste 1.400 de persoane s-au plimbat cu trenul de epocă pe traseele Suceava – Cacica şi Suceava – Vatra Moldoviţei, încasările totale fiind de 17.000 de lei.

„Dacă îl comparăm cu un tren normal şi cu o perioadă normală de trafic, trenul de epocă a fost atractiv şi foarte rentabil. Din punctul ăsta de vedere ar trebui să avem o discuţie foarte serioasă cu agenţiile şi agenţii de turism şi cu cei de la CFR. Pentru că trenul turistic merită să fie pus în mişcare în continuare, mai ales în weekend. Dar aici agenţiile, pensiunile şi asociaţiile turistice trebuie să facă reclamă acestui tren turistic, pentru că trebuie să dea randament în permanenţă”, a spus Flutur.

ZONA CARSTICA A RARAULUI - care este importanta atât prin obiectivul principal “Pietrele Doamnei”, cat si prin alte obiective mai putin cunoscute, cum sunt dolinele de sub varful Rarau si de pe Todirescu, Pestera Liliecilor, sectoarele de chei de pe Valea Caselor (Moara Dracului) si de pe Izvorul Alb (Piatra Buhei), abrupturile de prabusire din zona Popchilor Raraului.

REZRVATIA FLORISTICA TODIRESCU – in suprafata de 44 ha;

REZERVATIA PIETRELE DOAMNEI – 568 ha;

REZERVATIA FORESTIERA CODRUL SLATIOARA – cuprinde cea mai veche padure de rasinoase în amestec cu fag din tara;

REZERVATIA GEOLOGICA STRATELE DE APTYCHUS DE LA POJORATA;

REZERVATIA FORESTIERA CODRUL SECULAR GIUMALAU – pe o suprafata de 290 ha, arboret de molid pur, cu varsta de peste 130 de ani;

REZERVATIA CINEGETICA GIUMALAU – peste 211 ha, pentru protectia cocosului de munte, in mod special;

REZERVATIA FLORISTICA RACHITISU – GLODU – 177 ha, ocroteste plante foarte rare cum sunt: strugurele ursului, relict glaciar, roua cerului (planta carnivora), etc.;

BIBLIOTECA MUNICIPALA CAMPULUNG MOLDOVENESC – str. Calea Bucovinei, nr. 14;

MUZEUL MEMORIAL “ CIPRIAN PORUMBESCU ” – com. Ciprian Porumbescu, sat Stupca;

MUZEUL “ARTA LEMNULUI” – isi dateaza începuturile inca din anul 1936, situat pe str. Calea Transilvaniei, nr. 10, Campulung Moldovenesc;

MUZEUL ETNOGRAFIC VATRA DORNEI situat pe strada Mihai Eminescu, in acelasi corp de cladire cu Primaria municipiului;

MUZEUL STIINTELOR NATURII VATRA DORNEI situat pe strada Parcului;

PARCUL DENDROLOGIC VATRA DORNEI  situat in apropierea Cazinoului Vatra Dornei, pe Dealul Negru;

COLECTIA ETNOGRAFICA “ION TUGUI ” – care cuprinde peste 4500 de linguri de lemn, sute de stergare, covoare, piese de ceramica, monede antice, medievale si moderne. Este situata pe str. Gh. Popovici nr. 1, Campulung Moldovenesc;

CASA PRUNDEAN – monument de arhitectura de la inceputul secolului XIX, situata pe str. Paltinului, nr. 1, Campulung Moldovenesc;

COLECTIA ETNOGRAFICA “ION GRAMADA” – str. V.G. Sabie, nr. 19, Campulung Moldovenesc;

STATUIA VOIEVODULUI DRAGOS VODA – realizata de catre sculptorul Ion Jalea;

STATUIA LUI MIHAI EMINESCU – elaborata de catre artistul Iulian Murnu;

EXPOZITIA DE SCULPTURA IN LEMN – profesor Ioan Maftei;

PASTRAVARIA VALEA PUTNEI – din localitatea Valea Putnei;

Masivul “ ADAM SI EVA ” – din comuna Pojorata;

STALPUL LUI VODA de la Vama – este coloana de piatra ridicata din porunca voievodului Mihai Racovita, în anul 1717;

Manastirile cu fresca exterioara,incluse in patrimoniul U.N.E.S.C.O.

Biserica Beizadelelor (Domnitelor) – Str. Stefanita Voda nr. 3, Suceava ;

Biserica Învierea – Suceava B-dul Ana Ipatescu colt cu Ion Voda Viteazul ;

Biserica Sfântul Nicolae – Str. Mihai Viteazu nr.46, Suceava ;

Biserici, monumente de arhitectura, dar din lemn, gasim pe valea râului Solonet la : Pârtestii de Jos (1780), Solonet (1781) si Todiresti (1772);

Biserica Manastirii Todirenilor, aflata în cartierul Burdujeni din municipiul Suceava;

Biserica Sfintei Cruci – Str. Vasile Alecsandri colt cu Armeneasca;

Biserica din Sfântul Ilie – suburbie a municipiului Suceava, la 3km vest ;

Biserica din Reuseni – alta realizare stefaniana, începuta în 1503, pe locul unde a fost prins si decapitat la 15 octombrie, 1451, tatal sau, Bogdan al II-lea;

Biserica Sfântul Dumitru – Str. Curtea Domneasca nr. 10, ctitorita de Petru Rares între anii 1534-1535.

Cetatea de Scaun a domnitorului Stefan cel Mare, monument emblematic al sucevenilor.Partea centrala, „Fortul Musatin”, 40X36m, apartine domniei lui Petru Musat I, care renuntase la folosirea cetatii Scheia. Alexandru cel Bun o fortifica suplimentar, cel care însa îi va da o invincibilitate legendara fiind Stefan cel Mare. Acesta va ridica în doua etape zidurile exterioare, va reamenaja santul defensiv si intrarea în cetate. Bine aparata, ea a fost capabila sa reziste cu succes marelui asediu otoman din 1476, când însusi Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, a trebuit sa se recunoasca învins.

Curtea Domneasca , mai exact ruinele ei, aflata pe B-dul Ana Ipatescu f.n. din municipiul Suceava. • Muzeul National al Bucovinei din strada Stefan cel Mare nr.33 municipiul Suceava, ofera vizitarea expozitiilor din sectiile de istorie si arheologie, remarcându-se ca o realizare de exceptie la nivel national, atât prin bogatia si valoarea patrimoniului expus cât si prin modalitatile de expunere. O realizare unica în cadrul muzeului este vestita „Sala a Tronului”, care cu ajutorul reprezentarii unor personaje istorice în marime naturala ( Stefan cel Mare si Sfânt, familia sa, boierii din sfatul domnesc, razesi), a benzii magnetice si a jocului de lumini, reconstituie o scena solemna de la curtea domnitorului de la Suceava.

•Muzeul Etnografic al Bucovinei din strada Ciprian Porumbescu nr.5, este adapostit în Hanul Domnesc, monument de arhitectura laica din sec. al XVII-lea. Aici sunt prezentate peste 6 microzone etnografice ale judetului (Suceava, Humor, C-lung Moldovenesc, Vatra Dornei, Radauti si Falticeni), piese de exceptie, de mare rafinament artistic popular. Se evidentiaza o serie de costume populare de mare vechime, colectii de masti, oua încondeiate sau piese sculptate în lemn, unele expuse chiar în cadrul unor reconstituiri de interioare taranesti.

Muzeul de stiinte naturale din strada Stefan cel Mare nr.23, beneficiarul unui patrimoniu deosebit de valoros pentru întreaga zona a Bucovinei.

Muzeul si Casa Memoriala „Ciprian Porumbescu” , aflate în comuna cu acelasi nume, la 72km de localitatea Fundu Moldovei, la 5km de intersectia cu drumul E576 si la 21km fata de municipiul Suceava. Muzeul este adapostit de o casa veche boiereasca din sec. XVIII, Monument de arhitectura, ilustrând cele mai importante momente din viata si activitatea marelui nostru compozitor (1853-1883), autorul nemuritoarei „Balade”, al primei operete românesti „Crai Nou” si a „Tricolorului”, fostul imn national al României. Casa memoriala este amenajata în una dintre constructiile gospodariei parohului Ieraclie Porumbescu, tatal lui Ciprian Porumbescu, expozitia memoriala adapostind numeroase obiecte de epoca, inclusiv mobilier original.

Casa Memoriala „Mihail Sadoveanu” , aflata pe strada Ion Creanga nr.65 din municipiul Falticeni, cuprinzând numeroase documente, fotografii, carti si obiecte ale marelui nostru scriitor, mai ales din perioada în care el a trait la Falticeni.

Casa Memoriala „Nicolae Labis” , aflata în localitatea Malini, deschisa vizitarii din 1975. Aici gasim un mare numar si divers de obiecte apartinând cândva poetului si familiei sale.

Muzeul de arta „Ion Irimescu” , aflat pe strada Mihai Eminescu nr.2 din municipiul Falticeni, important obiectiv turistic prin marele numar de lucrari de sculptura donate în 1975 de catre renumitul artist. Sunt expuse peste 300 de sculpturi si peste 1000 de lucrari de grafica. În acelasi complex expozitional este gazduita „Galeria de arta plastica”, unde sunt expuse lucrari ale unor pictori nascuti în orasul Falticeni sau în împrejurimi :Stefan Soldanescu, Aurel Baiesu, Dimitrie Loghin, Mihai Camarut.

Galeria Oamenilor de Seama , situata în strada Sucevei, la nr.91 din orasul Falticeni; obiectiv important care vine sa demonstreze contributia deosebita a falticinenilor în dezvoltarea culturii nationale. Creata în 1972, în casa în care a copilarit dramaturgul Horia Lovinescu, prezinta documente referitoare la peste 40 de personalitati care au facut cinste acestor meleaguri. Este vorba despre informatii referitoare la : Ion Creanga, Mihail Sadoveanu, Nicolae Labis, Artur Gorovei, Eugen Lovinescu, Ion Irimescu, Matei Millo, Grigore Vasiliu Birlic, Ion Dragoslav, Nicolae Belniceanu,etc.

Muzeul Apelor „Mihai Bacescu” , situat în strada N.Beldiceanu nr.8, deschis în 1982 si prezinta o interesanta colectie de flora si fauna din Marea Neagra si din oceanele lumii. În plus sunt amenajate diorame si acvarii. Colectia a fost donata orasului de academicianul Mihai Bacescu, fiu al acestor locuri. Tot aici este adapostita si colectia arheologica a orasului, ale carei baze au fost puse în 1914 de cercetatorul falticinean Vasile Ciurea.

Codrul Secular Slatioara care cuprinde cea mai veche padure de rasinoase, în amestec cu fag, din tara. Suprafata este de circa 854,3ha (inclusiv rezervatia Todirescu). Accesul pe masivul Rarau se face dinspre orasul Câmpulung Moldovenesc, pe drum forestier pietruit, aproximativ 4km, care apoi devine greu practicabil, apoi pe poteca marcata cu triunghi rosu. Accesul dinspre satul Chiril se face pe sosea asfaltata, greu accesibila iarna. Pentru iubitorii de alpinism, pe lânga traseele si Pestera Liliecilor din masivul Rarau, ei pot vizita avenul de la Frasin , localizat în apropierea satului Frasin, cu o diferenta de nivel de cca.73,2m si o lungime totala a galeriilor de aproximativ 144m. În apropiere s-au descoperit înca 2 mici pesteri. Tot pentru iubitorii drumetiilor mentionam în aria limitrofa a celor 100km, muntii Rodnei, cu vârfurile Ineu (2279m), Pietrosul Rodnei (2303m), cu lacul glaciar Ineu, alte lacuri glaciare si pesteri.

Salina de la Cacica - un unicat la scara nationala prin capela „Sfanta Barbara”(construita in 1904 la 27m adâncime), sapata in bloc masiv de sare. Tot aici gasim micul lac de saramura, aflat la -38m si sala de festivitati la –44m. Salina începe sa devina punct de atractie, datorita zacamantului de sare existent, descoperindu-se aici si vestigii arheologice din neolitic cu aceeasi semnificatie si vechime multimilenara a exploatarii sarii la scara industriala. Exploatarea dateaza din 1775 cand Bucovina este ocupata de imperiul austro-ungar, in 1792 noua stapanire incurajand aici colonizarea zonei cu familii de meseriasi din Galitia si cu mineri polonezi de la Wielezka (langa Cracovia).

Herghelia de cai de la Lucina – cu un efectiv de 350 de capete, cu cabaline din rasa hutula; aici se pot organiza cursuri de echitatie, plimbari pe trasee montane, plimbari cu trasura.

EXCURSII PE CALE FERATA CFF (INGUSTA) CU “MOCANITA” , trenuletul fiind dotat cu vagoane de dimensiuni reduse si locomotiva cu aburi; traseul este intre localitatile Moldovita si Argel, la 20 km distanta de mun. Campulung Moldovenesc

Sursa: http://www.turismbucovina.3x.ro/

La deschiderea oficială a bazei de tratament şi a Complexului Turistic au fost prezenţi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, deputaţii Eugen Uricec, Sanda-Maria Ardeleanu, Dan Gabriel Gospodaru şi secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Cristian Irimie.

După slujba de sfinţire oficiată de preoţi ortodocşi, romano-catolici şi greco-catolici, cei prezenţi au asistat la dezvelirea plăcii pe care este scris numele lui Virgil Sahleanu, liderul sindical născut în Cacica şi asasinat în anul 2000 la Iaşi. Primarul din Cacica, Petru Todosi, a subliniat că în memoria fostului lider de sindicat noua bază de tratament va purta numele acestuia.

„Se numeşte aşa deoarece Virgil Sahleanu este un erou naţional, născut în comuna Cacica. Pentru noi este o onoare că această bază de tratament se cheamă <Virgil Sahleanu>. Îi mulţumesc familiei care mi-a dat acceptul ca baza de tratament să poarte numele eroului naţional Virgil Sahleanu”.

Baza are o piscină cu apă sărată, o sală de fizioterapie şi una de masaj

Primarul din Cacica a explicat că în baza de tratament pacienţii vor fi consultaţi de doctorul reumatolog Ioan Ieţcu şi vor avea la dispoziţie o sală de fizioterapie, o piscină cu jacuzzi cu apă sărată, o sală de masaj, precum şi aparatură de kinetoterapie.

De asemenea, pacienţii care vor să urmeze un tratament balnear au la dispoziţie Complexul „Casa Naţionalităţilor”, un hotel cu zece camere, cu 20 de locuri.

„Această bază de tratament este un nou început pentru Cacica. Noi am vrut să demonstrăm că potenţialul balnear al comunei este imens şi nu este folosit la nivelul la care ar trebui. Până la urmă este un vis al locuitorilor comunei Cacica. Cândva aici funcţionau băi de sare, iar gara CFR se chema Cacica Băi. Lumea venea cu plăcere aici, la Cacica. Acum am redeschis această bază şi sperăm ca ea să se dezvolte, astfel încât Cacica să devină o staţiune balneoclimaterică”, a spus Petru Todosi.

Flutur: Cacica ar trebui să devină unul dintre reperele pentru turismul balnear

La rândul său, preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a precizat că alături de Vatra Dornei, Cacica ar trebui să devină un reper la nivel naţional în turismul balnear. Flutur a spus că preocuparea administraţiei judeţene este de a asigura dezvoltarea infrastructurii, în special cea de drumuri, astfel încât turiştii să poată ajunge mai uşor în această zonă. În acest sens, el a arătat că în perioada următoare va începe modernizarea drumului Mănăstirea Humorului – Pleşa – Soloneţu Nou.

Gheorghe Flutur a mai spus că la Cacica se poate ajunge acum şi cu trenul, după ce la sfârşitul săptămânii trecute a fost redeschisă linia ferată Suceava – Cacica.

„Investiţiile de la Cacica reprezintă un început. Felicit primăria pentru această mini-bază de tratament de lângă salina din Cacica. Practic, e un început pentru ceea ce dorim să facem în judeţul Suceava, adică să punem în valoare salinele şi minele de aici, de la Cacica”, a declarat Flutur. El a subliniat că localitatea Cacica trebuie să redevină o destinaţie turistică importantă. „Pe mine mă apasă această obligaţie de suflet, pentru că şi eu sunt un boţ de humă de peste deal de Cacica”, a subliniat şeful administraţiei judeţene.

Caravana „Pelerin în Bucovina”, care a plecat în data de 15 iulie 2011 de la Viena spre judeţul Suceava, va ajunge vineri dimineaţa în pasul Tihuţa. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a spus că bicicliştii care au plecat din Viena într-o cursă de aproximativ 1.200 de kilometri vor fi întâmpinaţi în pasul Tihuţa de mai mulţi tineri, alături de care vor porni către Gura Humorului, oraş în care este amenajat un centru de pelerinaj.

„Pelerin în Bucovina este un proiect care are mare impact, cu apariţii în presa de specialitate din Viena. Şi sunt deja oameni interesaţi să vină să practice această formă de pelerinaj în judeţul Suceava. În cursul zilei de vineri îi vom întâmpina pe cei care vin de la Viena şi sper să fac şi eu un scurt maraton cu ei spre Putna”, a spus Gheorghe Flutur.

Reamintim că la sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele CJ Suceava a dat startul din piaţa „Sf. Ştefan” din Viena proiectului turistic „Pelerin în Bucovina”. Cu această ocazie, mai mulţi biciclişti suceveni, printre care consilierul personal al lui Gheorghe Flutur, Niculai Barbă, au plecat într-o cursă spre judeţul Suceava, cu punct final cele trei destinaţii de pelerinaj, Mănăstirea Putna,  Basilica Minor din Cacica şi Mănăstirea Hagigadar.

Jud. Suceava, Obcina Cacica

Gura Humorului – pasul Cacica ( poiana Mirelui şi a Miresei)

Marcaj: bandă albastră

Descrierea traseului: Intrarea în traseu se face din Gura – Humorului, ieşirea spre Mănastirea Humorului-cca 45 min, traseul traversează o zonă de păşune, care oferă o panoramă a staţiunii Gura–Humorului , a  văii Moldovei, o parte a obcinii Mari (vf. Toaca) şi a obcinii Voroneţului, după care poteca se cotinuă numai prin pădure, urcând pe vf. Piciorul Înalt (798 m) şi apoi pe vf. Cacica (803 m), până la pasul Cacica( poina Mirelui şi Miresei), unde intersectează un alt traseu turistic: Mănăstirea Humorului – Cacica.

Pelerinul poate continua traseul:

spre Cacica (1,5 h) – marcaj triunghi galben;

spre Mănăstirea Humorului(1,5 h)- marcaj triunghi galben.

Pe acest traseu se poate continua până la Pleşa şi Suceviţa.

Durata:

4h până în pasul Cacica;

6 ½ h până la Pleşa;

16-17 h până la Suceviţa.

Sezonalitatea: traseu accesibil tot timpul anului

Gradul de dificultate: traseu cu grad mic de dificultate

Nivel de echipare: nu necesită echipament special

Gura Humor-Sucevita-Putna

Traseul nr. 2

Jud. Suceava, Obcina Cacica

Gura Humorului – Mănăstirea Humorului – Pasul Cacica – Cacica – Gura Humorului

Marcaj:  triunghi galben

Descrierea traseului: Se pleacă din Gura – Humorului cu  maşina până în Mănăstirea Humorului, intrarea în traseu se va face  pe valea Ţiganca de unde traseul va urma cca 1 km pe firul văii după care  poteca  va  intra   în pădure,  şi  va urca până în pasul Cacica, unde va intersecta traseul marcat cu bandă albastră, după care va continua spre Cacica– Gura Humorului – cu mijloc auto.

Scopul traseului este de a conecta două localităţi, una  Mănăstirea Humorului ( ca obiectiv mănăstirea) şi Cacica  (ca obiectiv biserica catolică şi salina).

Durata traseului: 3 ½ h

Sezonalitatea: traseu accesibil tot timpul anului

Gradul de dificultate: traseu cu grad mic de dificultate

Nivel de echipare: traseul necesită echipament special

Traseul nr. 3

Gura Humorului – Pleşa – Soloneţul Nou – Cacica – Păltinoasa – Gura Humorului

Marcaj:  traseu nemarcat

Descrierea traseului: Traseul este pe drumuri judeţene şi comunale, şi oferă o panoramă a văii Humorului, obcinii Mari precum şi zonei cuprinsă între Soloneţ şi Cacica, cu obiectivele turistice oferite de fiecare localitate în parte.

Exista  posibilitatea de a se merge  pe jos între  Pleşa  şi  Cacica, urmărind drumul Minerilor – cca 3- 31/2 h..

Gura Humor-Cacica

Traseul nr. 4

Jud. Suceava, Obcina Tîrşiciori

Poiana Micului – Vf. Tîrşiciori – Suceviţa

Marcaj:

bandă galbenă – până la vf. Tîrşiciori

bandă albastră – până la Suceviţa

Descrierea traseului: Intrarea în traseu se face la ieşirea din Poiana Micului, urmând un drum forestier până în poiana Tîrşiciori, respectiv vf. Tîrşiciori(1038 m)–marcaj bandă galbenă. Din vf. Tîrşiciori, traseul continuă pe obcina Tîrşiciori, prin poiana Ştiubei, până la Mănăstirea Suceviţa – marcaj bandă albastră– traseu care vine din Gura – Humorului. La cca 30 min, pe versantul sting, la 200 m de culme ,exisă un mic lac care ofera un loc placut de popas.

Durata traseului: 5 ore

Sezonalitatea: traseu accesibil tot timpul anului

Gradul de dificultate: traseu cu grad mic de dificultate

Nivel de echipare: nu necesită echipament de drumeţie special şi complex

Traseul nr. 5 

Jud. Suceava

Mănăstirea Suceviţa – valea Bercheza – valea Struginoasa – Mănăstirea Putna

Marcaj: cruce albastră

Descrierea traseului: Inrarea în traseu se face pe valea Bercheza ( din faţa mănăstirii Suceviţa) , urmînd această vale 6,5 km, după care urmeză un urcuş uşor de cca.1h, se ajunge pe o culme, şi se coboară în partea opusă, spre valea Struginoasa, intersectînd aceasta cam la km. 7, urmînd cursul acesteia pînă la intrare în localitate, unde se află şi manăstirea Putna.Scopul traseului este de a lega cele două localităţi, care au ca obietive turistice mănăstirile Suceviţa şi Putna.

Durata traseului: 5-6 h

Sezonalitatea: traseu accesibil tot timpul anului

Gradul de dificultate: traseu cu grad mic de dificultate

Nivel de echipare: nu necesită echipament de drumeție special și complex

Traseul nr. 6

Gura Humorului – Păltinoasa – Ciprian Porumbescu – Drăgoieşti – Măzănăeşti

Vorniceni – Moara – Bulai

Marcaj: nemarcat(vor fi marcate doar intersecţiile de drumuri)

Prin  mijloace auto: distanţa este de 60 km.

Gura Humor-Hagigadar